PREZENTUL EUROPEI
Până acum, ne-am întrebat: „Care sunt elementele-cheie ale culturii europene?” și „Ce înseamnă să fii european?”.
Sunt întrebări care au legătură cu trecutul, cu prezentul și cu viitorul nostru.
Este timpul să trecem la secțiunea „Prezentul Europei”, care reflectă istoria recentă. Obiectele expuse simbolizează provocările, conflictele și oportunitățile actuale și ne permit, încă o dată, să reflectăm la valorile fundamentale ale Europei.
Ghid audio:
TITLURI ALE EPOCII NOASTRE I
Join us on a multilingual tour through the new 6th floor space of our permanent exhibition - entitled ‘Europe Now’. Explore the many challenges facing Europe today – climate change, its colonial heritage, Brexit and the Covid pandemic, to name but a few.
Premiul Nobel pentru Pace
În 2012, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul Nobel a recunoscut realizările UE în promovarea reconcilierii și a păcii, a democrației, a drepturilor omului și a bunăstării sociale.
În ultimii ani însă, Uniunea Europeană a trecut printr-o serie de crize, care au supus-o unei presiuni considerabile.
Problemele economice și monetare, criza migrației, terorismul, Brexitul și alte evenimente dramatice din prezent ne arată cât de fragile și de contradictorii sunt realitățile pe care le trăim.
Schimbările climatice
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale prezentului și o amenințare pentru viitorul nostru pe această planetă. Încălzirea globală cauzată de om, ca urmare a emisiilor excesive de dioxid de carbon și a poluării industriale, distruge ecosisteme întregi și face stilul nostru de viață nesustenabil.
„Vineri pentru Viitor”, inițiativa lansată de tânăra activistă suedeză Greta Thunberg, s-a răspândit în întreaga lume, elevii și studenții cerând o schimbare radicală de direcție din perspectivă ecologică.
Schimbările climatice amenință practic viitorul adolescenților care au acum 15 ani.
Brexitul
Pentru prima dată în istorie, un stat membru a decis să părăsească Uniunea Europeană.
În urma unui referendum care a împărțit țara în două, Regatul Unit a declanșat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, punând în mișcare ieșirea sa din UE la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani în care a făcut parte din Uniune.
Momentul istoric a fost simbolizat de înlăturarea steagului britanic din fața Comitetului Regiunilor din Bruxelles; steagul s-a alăturat apoi exponatelor din colecția Casei Istoriei Europene.
Moștenirea colonială
Timp de secole, teritoriile și regiunile vaste din întreaga lume pe care europenii le dețineau pe post de colonii au adus o bogăție și resurse inestimabile pe continent, lăsând însă populațiile locale oprimate și sărăcite.
Sculptura lui Niyi Olagunju exprimă fragmentarea identității cauzată de experiența traumatizantă a colonizării. Obiecte cu semnificație spirituală, religioasă, socială sau societală au sfârșit ca exponate în muzeele europene. Această apropriere și asimilare a istoriei, culturii și tradițiilor africane nesocotește semnificația originală a obiectelor și duce la dezrădăcinare istorică.
Unele țări europene au început să își analizeze colecțiile din muzee, pe fondul unor solicitări ca obiectele cu un trecut chestionabil să fie înapoiate.
TITLURI ALE EPOCII NOASTRE II
Ghid audio:
Wars
Războiul din Kosovo, care a luat sfârșit în 1999, a fost ultimul conflict armat al celui mai violent secol din istoria europeană. Speranța că astfel de atrocități nu se vor mai repeta niciodată nu s-a concretizat însă. Câteva foste republici sovietice au căzut victimă aspirațiilor geopolitice ale Rusiei învecinate. Tensiunile militare regionale și „conflictele înghețate” sunt parte a realității europene din zilele noastre. Populația civilă din Georgia și din Ucraina a fost victima unor acțiuni militare și atrocități. Europenii din aceste țări au suferit traume care i-au marcat pentru totdeauna, mulți dintre ei pierzându-și viața sau căminul.
Iar zonele care nu mai sunt în prezent câmpuri de bătălie au rămas în continuare periculoase, din cauza minelor antipersonal și a muniției neamorsate.
Pandemia
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală vulnerabilitățile omenirii și a pus la încercare solidaritatea europeană.
La începutul pandemiei, țările europene au reacționat fără a se coordona între ele, închizând frontierele, restrângând libera circulație și limitând libertățile civile. Criticii se tem că libertățile fundamentale pot fi restricționate pe termen lung.
Dar, pe fondul acestei adversități, s-a ridicat și un val de solidaritate între oamenii obișnuiți. În același timp, statele membre și instituțiile UE au discutat și s-au pus de acord asupra unui program de redresare fără precedent, menit să sprijine societățile și economiile cele mai afectate de pandemie.
Revoluția digitală
Noile tehnologii schimbă radical modul în care trăim, comunicăm și interacționăm unii cu ceilalți. Lumea devine tot mai interconectată, oferind numeroase oportunități, dar creând și riscuri noi.
Datele sunt considerate acum „noul petrol” și, din această cauză, protecția vieții private în mediul digital este una dintre cele mai mari provocări ale epocii contemporane. Strângând informații despre comportamentele, opiniile și dorințele noastre, companiile sunt în măsură să ne influențeze și să ne manipuleze viețile și deciziile. Noi instrumente de comunicare au deschis drumul către supravegherea în masă și răspândirea rapidă a dezinformării.
Fără ca măcar să ne dăm seama, procesele democratice din societăți întregi ar putea fi subminate, iar cetățenii și-ar putea pierde libertatea de a alege.
Terorismul
Terorismul reprezintă o amenințare pentru securitatea și ordinea democratică din Europa și a devenit un fenomen global în societatea contemporană. Atacurile teroriste islamiste sau ale extremei drepte, comise în întreaga Europă, sunt o formă violentă de exprimare a unor idei ce contrastează profund cu valorile diversității și ale pluralismului.
Ideologiile extremiste se inspiră adeseori din ideologiile trecutului sau din fundamentalismul religios.
Confruntați cu o asemenea ură și violență, oamenii au reacționat rapid, dând dovadă de solidaritate și făcând apel la pace și la acceptare reciprocă.
PE URMELE EUROPEI MELE
Ghid audio:
Pe urmele Europei mele
Desenați harta legăturilor dumneavoastră din Europa și din lume, ca parte a acestui experiment de cartografiere colectivă.
VÂRTEJUL ISTORIEI
Ghid audio:
Vârtejul istoriei
Această sculptură sub formă de spirală care domină scara principală a muzeului conține 27 de citate istorice reprezentând interpretarea mereu schimbătoare a istoriei europene.
EUROPA VĂZUTĂ DE SUS
Ghid audio:
Peisaje europene
Văzut de sus, relieful Europei scoate la iveală urme ale istoriei dintr-o nouă perspectivă. Peisajele sale sunt în mare măsură peisaje culturale, purtând amprenta activității umane, fie ea pozitivă sau negativă. Istoria a generat o diversitate remarcabilă, arătând asemănări și diferențe uluitoare.
VEDERI DIN EUROPA
Ghid audio:
Casa istoriei mele europene
Casa istoriei mele europene reprezintă un proiect participativ unic, unde sunt strânse mărturiile voastre personale despre Europa. Relatările sunt aranjate în funcție de intervalele de timp și fiecare povestire are propria locație geografică. Puteți utiliza harta interactivă pentru a le descoperi. De asemenea, vă puteți înscrie pentru a vă adăuga și distribui propria dumneavoastră amintire europeană.