De aruncat

Expoziția „Folosim și aruncăm” examinează problema deșeurilor în Europa dintr-o perspectivă istorică, prin patru secțiuni: Ați spus gunoaie? De la reutilizare la rebut (1800-1945), Europa societății de consum (1945-astăzi), Viața cu(fără) gunoaie.

Platforma online „Folosim și aruncăm” analizează tema deșeurilor dintr-o perspectivă transnațională și transdisciplinară. Vizitatorii pot căuta, descoperi și distribui materiale audiovizuale și scrise foarte variate, pregătite împreună de zece muzee europene.

Conținutul proiectului „Folosim și aruncăm” și activitățile sale sunt rezultatul unei contribuții combinate a mai multor comunități, printre care se numără cele direct implicate în colectarea, reciclarea, reutilizarea și reducerea deșeurilor la Bruxelles.

Oferta educativă a expoziției conține o abordare axată pe vizitatori, precum și ateliere școlare, activități interactive și un program atractiv de evenimente.

Această publicație le dă cuvântul actorilor din spatele proiectului: de la curatorii și formatorii muzeului la designerii expoziției și specialiști în deșeuri din comunitatea locală. Reprezentanții lumii academice își fac cunoscută viziunea despre deșeuri din perspectiva istoriei, arheologiei, sociologiei, antropologiei și artei.

Deșeurile, prin natura lor, sunt în schimbare și ne surprind mereu. De ce aruncăm lucruri? Deșeurile reprezintă o dovadă istorică prețioasă, deoarece sunt o oglindă a societății și a noastră.

Arheologii au dezgropat această sticlă aparent banală într-o tabără de muncă de lângă Valle de los Caídos din Spania. Sticla conținea „Glefina”, un sirop folosit împotriva malnutriției. Se crede că a aparținut muncitorilor care au ridicat monumentul dedicat dictatorului Francisco Franco. Această sticlă este o dovadă a condițiilor grele în care trăiau muncitorii și familiile lor, o realitate prea puțin cunoscută.

În secolul al. XIX-lea, scotocitul prin gunoaie după materiale sau obiecte de valoare era un mijloc obișnuit de a-ți câștiga existența. Chiar și copiii deveneau „vânzători de vechituri” și adunau textile și alte materiale pe care le vindeau. Era o muncă periculoasă, deoarece căutătorii prin gunoaie puneau mâna pe diverse obiecte murdare, iar riscul de a se îmbolnăvi era ridicat. 

Secolul al XIX-lea a fost marcat de o schimbare impresionantă în cultura industrială. La acea vreme, reutilizarea și transformarea fiecărui obiect erau în continuare o practică uzuală. Chiar și excrementele constituiau o resursă valoroasă. O alternativă la closetul cu apă din ce în ce mai răspândit era „toaleta uscată”, în care excrementele din găleată erau acoperite cu pământ sau cenușă; astfel, se economisea apa, se evita poluarea râurilor, iar excrementele umane puteau fi folosite ca îngrășăminte în agricultură.

La sfârșitul secolului, noile procese de producție, cantitatea în creștere de deșeuri și mișcarea igienistă au dat naștere ideii potrivit căreia deșeurile erau ceva murdar și trebuiau eliminate.

La începutul secolului, atitudinea față de gunoaie s-a schimbat. Oamenii le considerau mai degrabă murdare și dăunătoare, și nu o resursă utilă. Gestionarea deșeurilor municipale a devenit o problemă presantă în secolul XX.

Obiceiurile din trecut de a reutiliza și transforma materialele au revenit în vremuri de penurie, în timpul războaielor. Și astfel au apărut diverse creații mai puțin obișnuite. Această cască a fost abandonată de un soldat german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Niște localnici italieni au recuperat casca, au sudat un mâner și au transformat-o într-un încălzitor de pat, un obiect ce le aducea puțin confort în acele vremuri grele.

Datorită producției de masă, bunurile au ajuns să fie mai ieftine, mai accesibile și, prin urmare, și mai ușor de aruncat. Deșeurile au devenit o problemă la scară mondială.

V-ați întrebat vreodată de ce durata de viață a obiectelor este mai scurtă decât în trecut? Unele produse se pot strica mai devreme decât fusese prevăzut, pentru că aceasta este intenția producătorului. De ceva timp, se dezbate chestiunea dacă obsolescența programată este reală sau nu.

Plasticul a devenit una dintre cele mai grave probleme de mediu cu care ne confruntăm astăzi. Această operă prezintă un ansamblu format din bucăți de plastic suspendate, adunate în largul coastelor unei rezervații naturale din Yorkshire, un amestec de jucării, deșeuri medicale și paie, aceste gunoaie pescuite din mare sunt consecința firească a obiceiurilor dezvoltate de societatea de consum.

Deșeurile produse în Europa trebuie duse undeva și de obicei ajung în țările din sudul lumii. Artistul Takadiwa reasamblează tastaturi de computer și capace de la sticle de plastic pentru a forma drapelul statului Zimbabwe. Lucrarea este o critică la adresa practicilor de eliminare a deșeurilor din economiile capitaliste.

Cum putem combate acumularea permanentă de deșeuri, la nivel individual și de societate?

În trecut, multe bunuri erau transmise de la o generație la alta. Reparatul era o activitate de bază. Hainele, uneltele sau alte obiecte erau folosite până în ultimul moment, până când nu se mai puteau cârpi, repara sau recupera în vreun fel.

Gestionarea deșeurilor nu înseamnă doar a scăpa de ele. Pentru a pune capăt acumulării permanente de deșeuri, o soluție ar putea fi reutilizarea bunurilor noastre. Dacă un tambur de la o mașină de spălat rufe veche poate fi refolosit ca grătar, înseamnă că orice obiect se poate bucura de o a doua viață, trebuie doar să fim creativi.

Chiar și atunci când sunt aruncate, deșeurile modelează mediul în care trăim. Uneori mai mult, alteori mai puțin. Acest depozit de deșeuri radioactive din Spania arată cât de multă atenție trebuie să acorde societatea deșeurilor, dacă dorește să le trateze în mod corespunzător.

Astfel, 52 de persoane și șase organizații din Bruxelles au aprofundat tema deșeurilor împreună cu noi.

Să-i cunoaștem pe câțiva dintre cei care au grijă de curățenia orașului nostru. Ei lucrează în domeniul curățeniei publice și ne-au împărtășit cunoștințele lor despre deșeuri și câteva amintiri.

Învățați de la cei care repară sau găsesc o nouă utilizare obiectelor care altfel ar fi aruncate la gunoi. Voluntari sau profesioniști, împărtășindu-și experiența, ne ajută să privim obiectele și materialele dintr-o altă perspectivă sau chiar să le oferim o a doua viață.

Lăsați-vă inspirați de cei care reduc cantitatea de deșeuri pe care o produc, uneori până la zero. Sunt persoane obișnuite care au decis să își aducă contribuția personală și individuală la reducerea producției globale de deșeuri.

Aflați cine sunt, citiți câteva dintre poveștile lor sau descoperiți mai multe despre obiectele pe care ni le prezintă: 

- în expoziția temporară unde sunt expuse obiecte, însoțite de citate, mărturii audio și video.

- într-un articol ilustrat de un mozaic alcătuit din portretele lor.

- în „biografiile” obiectelor publicate pe www.throwaway-project.eu și în catalog.

Și întâlniți-i pe unii dintre ei la evenimentele organizate la Casa Istoriei Europene!

Peste 60 de obiecte digitalizate spun o poveste prin fotografii și texte, încurajând cititorul să se gândească la tot ce-l înconjoară. Obiectele pot fi aruncate cu ușurință și sunt lipsite de valoare, sau sunt tranzitorii și reutilizabile? Sunt gunoaie sau resurse? Creativitatea, viața de zi cu zi și mediul sunt doar câteva dintre temele pe care vizitatorii le pot alege pentru a naviga pe platformă.          

Descoperiți realitățile și comunitățile locale care au legătură cu deșeurile, prin scurte materiale video filmate în împrejurimile sau în interiorul muzeelor. Materialele atractive provenind din toată Europa permit schimbul de cunoștințe valoroase și sensibilizează publicul cu privire la impactul deșeurilor asupra mediului nostru, oferind totodată o viziune caleidoscopică asupra importanței gunoaielor în prezent.

Pornind de la definiția deșeurilor – dată de specialiști în gestionarea și reducerea deșeurilor – acest joc provoacă participanții să reflecteze asupra propriilor credințe și practici.

Platforma online găzduiește bloguri, fotoreportaje, evenimente transmise în direct și podcasturi despre activități foarte variate în jurul deșeurilor, organizate pe durata proiectului.  Este o ocazie de a comunica cu alți europeni și de a ne lărgi orizontul în acest domeniu.

Participarea muzeelor din diferite regiuni ale Europei și a unor experți cu profiluri diverse în crearea conținutului a oferit ocazia de a explora tema deșeurilor dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Descoperiți cine sunt și unde se află aceștia.

Implicarea semnificativă a publicului este încurajată prin interacțiune în cadrul expoziției și prin platforma online. Crearea unui program variat favorizează interacțiuni semnificative cu publicul și face în același timp conținutul accesibil, plecând de la nevoia oamenilor de a-și răspunde la întrebări despre lumea în care trăiesc.

Programul include vizite ghidate, ateliere școlare și evenimente festive și academice pe tema deșeurilor. Este un spațiu în care publicul din Bruxelles și din întreaga Europă poate utiliza forma preferată de învățare, oferind în același timp participanților posibilitatea de a chestiona și, în cele din urmă, de a influența societatea prin gândire critică și acțiuni în cunoștință de cauză.

Deșeurile sunt revelatoare. Deșeurile sunt ascunse. Deșeurile sunt peste tot! Cine sunt europenii de astăzi și de ieri care și-au făcut auzită vocea și le-au cerut contemporanilor să își schimbe obiceiurile de a produce deșeuri? Care sunt factorii care i-au determinat pe unii să atragă atenția opiniei publice asupra gunoiului? Atelierul va prezenta evoluția modului în care europenii au tratat gunoiul de-a lungul istoriei, de la revoluția industrială până în prezent, și îi va încuraja pe elevi să descopere și să dezbată această temă.

Ce ne va salva de criza deșeurilor? Soluții științifice inovatoare, aplicarea legislației, mișcări anticonsumism la nivel local sau activism individual „viral”? Sau toate acestea? Dorim să vă aflăm părerea. La sfârșitul expoziției vizitatorii vor fi rugați să își spună părerea despre această prezentare interactivă legată de cei patru „R”: refolosire, reparare, reciclare, reducere.