Istoria în desfășurare: despre pandemia de Covid
Mărturii ale pandemiei la nivel paneuropean
La începutul anului 2020, Casa Istoriei Europene a lansat un proiect de colectare a mărturiilor despre viața din Europa în timpul pandemiei de COVID-19, concentrându-se asupra solidarității, speranței și întăririi comunităților. Galeriile de mai jos prezintă o serie de obiecte atestate documentar și donate colecției noastre.
O selecție dintre acestea au fost expuse în „Sala Fabulelor” a muzeului în perioada iunie-decembrie 2020.
Bannerele curcubeu „Totul va fi bine”
În Italia, oamenii au început să creeze bannere curcubeu și mesajul optimist: „Andrà tutto bene” (Totul va fi bine). Le-au agățat pe ferestre și balcoane, transmițând o gândire pozitivă colectivă într-o situație dificilă. Aceasta reflectă expresia cantoneză „jiayou”, care înseamnă „nu renunțați”, vehiculată în China, unde a izbucnit prima oară pandemia.
Bannerele curcubeu s-au răspândit în întreaga Europă și au devenit una dintre cele mai importante expresii asociate pandemiei de coronavirus.
Centrul de cercetare și formare al Universității de Nord a colectat fonduri pentru a ajuta Spitalul Județean din Baia Mare, România. Voluntarii au colectat bani pentru producția a 310 măști de protecție, decorate cu acest autocolant, și a două ventilatoare pulmonare.
Granițele în vremea pandemiei
Libertatea de circulație a fost profund afectată în timpul perioadei de izolare. S-au reintrodus frontiere de mult uitate și mulți europeni s-au regăsit în situația de a fi separați de familii. În localitățile aflate la graniță, oamenii au reacționat cu creativitate, prin opere de artă și proteste tăcute împotriva acestei limitări a libertății de circulație.
Pe la mijlocul lunii martie 2020, a apărut un gard de metal ce separa malul înverzit al lacului, folosit până atunci în comun de orașul german Konstanz și de orașul elvețian Kreuzlingen. A urmat apoi un protest tăcut împotriva închiderii frontierei. Organizatorii i-au invitat pe toți cei afectați sau pe cei care doreau să participe din solidaritate să se gândească ce obiecte ar putea aduce la gard: o fotografie, o scrisoare, un lacăt sau orice alt obiect creativ. Invitația suna astfel: „Aduceți doar ceva pozitiv. Fără provocări și fără gunoaie!”.
O acțiune spontană a avut loc la 20 martie 2020, la granița dintre Cehia și Polonia. Orașele Cieszyn și Český Těšín, legate în mod normal între ele prin mai multe poduri peste râul Olza, au fost blocate de controale la graniță. Ca reacție la această situație, un grup de locuitori polonezi și cehi au făcut bannere pe ambele maluri ale râului, cu mesaje care spun că le e dor unii de alții.
Drepturile fundamentale în carantină
Izolarea la nivel european a însemnat uneori o limitare a drepturilor fundamentale. Însă oamenii au găsit modalități de a-și face auzită vocea.
În aprilie 2020, în Polonia urma să fie votată o lege care incrimina avorturile și educația sexuală. Umbrelele negre, care au devenit simbolul luptei pentru protecția drepturilor femeilor din Polonia, nu au putut fi folosite la protestele din stradă. În schimb, protestatarii s-au alăturat unei cozi la un supermarket - singurul spațiu public în care se puteau strânge mai multe persoane - purtând umbrele negre. Alți protestatari au scos umbrele negre și afișe pe balcoane sau le-au așezat în ferestre. Votul la legea antiavort a fost, în cele din urmă, amânat.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Răspunsul creativ
Creația artistică și admirarea ei au jucat un rol major în timpul carantinei. Copiii și adulții au exprimat o varietate de sentimente prin desene, poezii sau muzică. Proiectele lor școlare și de studiu sunt o mărturie a vieții de zi cu zi. Alte opere de artă au fost create pentru a-și susține prietenii sau membrii familiei.
„Printre cele mai frecvente efecte ale bolii Covid-19 se numără dispneea și dificultățile de respirație, dar această boală ne-a sufocat în numeroase aspecte ale vieții... În timpul epidemiei au fost anulate multe drepturi ale omului garantate prin constituție în numeroase țări europene, ceea ce a cauzat sufocarea socială a mii de cetățeni.” Anna Vasof
Coronavirus, coronavirus, ne dezinfectăm mâinile.
Totul a început în China.
Coronavirus, coronavirus, întreaga lume se roagă lui Dumnezeu.
Suntem cu toții închiși în casă.
Coronavirus, coronavirus, cu ajutorul doctorilor vom rezista,
Sunt puternici și altruiști,
Și mai prețioși ca aurul!
Coronavirus, coronavirus, ne spălăm toți mâinile
În speranța că ne vom îmbrățișa curând.
Coroana de pe capul virusului provine din traducerea cuvântului „corona” în italiană, care înseamnă „coroană”.
Sara Roloff, o elvețiancă care locuiește la Londra, și-a împărtășit povestea despre bătălia cu Covid-19 sub forma unui jurnal de bord. Leon (9 ani) și Felix (6 ani), fiii prietenului belgian al Sarei, au făcut acest desen pentru a o încuraja să continue lupta. Această imagine și povestea Sarei au devenit un mijloc prin care s-a putut explica virusul copiilor și altor persoane care doreau să ajute pe cineva să treacă prin aceeași luptă și să-și diminueze anxietatea.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Personalul medical: eroii zilei
Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, personalul medical s-a aflat în prima linie. În spitale, dar și în sectorul serviciilor de asistență în general, numeroși lucrători au plătit cu viața, adeseori din cauza echipamentelor de protecție insuficiente. Asistenții medicali și medicii sunt descriși ca noii supereroi ai vremurilor noastre tulburi.
În România, o agenție de publicitate a avut ideea de a-i reprezenta sub forma unor sfinți și zei, inspirându-se din diverse iconografii religioase – și provocând indignarea unor lideri religioși.
În timp ce unii îi vedeau pe medici ca pe niște eroi sau sfinți, personalul medical le-a stârnit altora teamă și neîncredere. În mai multe țări europene, presa a relatat situații în care angajați din sectorul medical au fost discriminați sau agresați, de exemplu de vecini care se temeau să nu se infecteze. Din fericire, astfel de gesturi au fost de cele mai multe ori compensate prin dovezi de sprijin și solidaritate.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
În timp ce unii îi vedeau pe medici ca pe niște eroi sau sfinți, personalul medical le-a stârnit altora teamă și neîncredere. În mai multe țări europene, presa a relatat situații în care angajați din sectorul medical au fost discriminați sau agresați, de exemplu de vecini care se temeau să nu se infecteze. Din fericire, astfel de gesturi au fost de cele mai multe ori compensate prin dovezi de sprijin și solidaritate.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Chiar dacă, de cele mai multe ori, le-au transmis mulțumiri celor care i-au susținut în diverse moduri, lucrătorii din sistemul medical au și protestat pe scară largă, pe tot continentul, împotriva lipsei echipamentelor de protecție care i-a făcut extrem de vulnerabili în fața virusului.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles
Solidaritatea în acțiune
Ne vom aduce aminte de izbucnirea crizei provocate de pandemie ca fiind legată de penuria de materiale de protecție, nu numai pentru oamenii de rând, ci și pentru personalul medical. Lipsa măștilor, a costumelor și a altor echipamente de protecție a cauzat situații dramatice în multe țări europene. Pe întregul continent, aceste situații de urgență i-au inspirat pe cetățeni să intervină și să-și ofere ajutorul pentru a găsi cât mai rapid soluții.
Pe întregul continent, urgența livrării de materiale de protecție a inspirat cetățenii. În fața penuriei de echipamente medicale, de la echipamente de protecție la ventilatoare salvatoare de vieți, proprietarii de imprimante 3D intervin și produc versiuni mai rapide și mai ieftine care au salvat deja vieți. Descoperiți câteva exemple de solidaritate, de întărire a comunității și de creativitate în fața pandemiei.
Atunci când materialele medicale erau limitate, proprietarii de imprimante 3D din întreaga Europă au început să producă versiuni mai ieftine, care au fost apoi livrate rapid personalului medical.
Studioul de design bulgar Love2Design s-a alăturat inițiativei #ЗАДОБРОТО (#BUN). Aici, mulți entuziaști cu imprimante 3D au produs viziere de protecție a feței pentru personalul medical din prima linie.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Mulți membri ai personalului medical și ai profesiilor conexe, cum ar fi îngrijitorii din centrele de îngrijire, duceau lipsă de halate de protecție. Cei care aveau cunoștințele necesare și-au oferit ajutorul și au reușit adesea să producă cantități enorme de halate.
La Madrid, un grup de voluntari s-a organizat și a început să croiască halate de protecție. Multe persoane, adesea în vârstă, care aveau o mașină de cusut acasă, au dat o mână de ajutor. Ele au coordonat producția și au distribuit halatele cu un logo inimă spitalelor, secțiilor de poliție, pompierilor și funcționarilor din administrația publică.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Mulți membri ai personalului medical și ai profesiilor conexe, cum ar fi îngrijitorii din centrele de îngrijire, duceau lipsă de halate de protecție. Cei care aveau cunoștințele necesare și-au oferit ajutorul și au reușit adesea să producă cantități enorme de halate.
La Madrid, un grup de voluntari s-a organizat și a început să croiască halate de protecție. Multe persoane, adesea în vârstă, care aveau o mașină de cusut acasă, au dat o mână de ajutor. Ele au coordonat producția și au distribuit halatele cu un logo inimă spitalelor, secțiilor de poliție, pompierilor și funcționarilor din administrația publică.
Donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Nu erau nicăieri suficiente măști de protecție, deși erau absolut necesare celor care se ocupau de pacienții cu Covid-19 în spitale. În mai multe țări europene, în mod spontan și în spiritul solidarității, multe persoane au luat inițiativa de a produce măști faciale la domiciliu, pentru ei și pentru alții, deși dovezile științifice ale eficacității lor erau contradictorii. Unii au inventat de acasă filtre speciale și au contribuit la îmbunătățirea acestor măști.
Va fi donat Casei Istoriei Europene din Bruxelles.
Pandemic Soundscapes
How did Europe sound during the coronavirus pandemic? What connects the lockdown experience across the continent? This sound composition created by Mara Maracinescu features 21 distinct recordings from 17 European countries, made between March and May 2020 during the first European COVID-19 lockdown.
The main purpose of the research and resulting composition was to trace the impact of the lockdown on European soundscapes: new rituals or types of gathering that appeared; changes in the ambient soundscape, due to lower traffic, or the amplified presence of the State’s voice, for example through loudspeakers.